Ziua Limbii Române

Melodioasă și păstrată cu sfințenie, limba română își sărbătorește la 31 august existența de secole. Situată în primele 20 de graiuri vorbite ale Planetei, ”Limba noastră-i o comoară” în rândul celor 6 – 7.000 de idiomuri ale locuitorilor Terrei.

“Prin limba noastră comunicăm şi ne prezentăm lumii cu literatura română, adică acea pleiadă de lumi recreate de scriitorii români, de la cronicari încoace. În rândul celor 6.000 – 7.000 de limbi vorbite de pe planetă, româna se află – în funcţie de criterii obiective, fixate de neromâni – între primele 15 – 20, ceea ce nu este puţin lucru. (…) Să o păzim aşa cum ne îndemna cândva Ienăchiţă Văcărescu şi să o dăm frumoasă, caldă, curată şi strălucitoare feţilor şi fetelor noastre”, a declarat Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române.

Afirmația a fost făcută cu ocazia aniversării Zilei Limbii Române. Tot cu acest prilej academicianul a punctat și faptul că ”limba vechilor cazanii” își păstrează prospețimea și își continuă periplul în traseul milenar al lumii.

“Limba este ca un organism viu, care se naşte, creşte, se dezvoltă, îmbătrâneşte şi moare odată cu poporul care a creat-o şi căruia i-a servit ca mijloc de comunicare. De aceea, vorbim de limbi vii şi de limbi moarte. A noastră este vie şi oricât de contaminată este cu neologisme, cu barbarisme, cu hiperurbanisme, cu prescurtări sau cu SMS-uri năstruşnice, nu trebuie să ne temem. Limba română are puterea de a rămâne ea însăşi, în ciuda variatelor influenţe.”, a precizat Ioan-Aurel Pop.

Acesta a mai spus   că “nu poţi fi român dacă nu vorbeşti româneşte, deşi poţi vorbi româneşte fără să fii român”.

”Nu există popor pe lumea asta care să nu îşi preţuiască, îngrijească şi conserve limba. La fel fac ori ar trebui să facă şi românii. Că unii s-au plictisit să audă că limba noastră este ‘ca un fagure de miere’ sau că este ‘limbă sfântă, limba vechilor cazanii’ sau că este principala formă de comunicare verbală şi scrisă a poporului român – este treaba lor. Azi este mai uşor decât odinioară să te cufunzi în altă limbă, în altă limbă de comunicare. Evident, nu va fi precum limba care vine de la mamă şi de la bunică, dar, pentru urmaşi, se pot schimba şi mamele şi bunicile.”, spune preşedintele Academiei.

Profesorul Ioan-Aurel Pop a amintit că instituția pe care o conduce a finalizat cu aproape 20 de ani în urmă ”Dicţionarul Tezaur al Limbii Române”, lucrare prin care Academia dorește să ofere graiului strămoșesc onoarea care i se cuvine.

“Noi, care ‘locului ne ţinem’, ne-am cultivat limba, am normat-o, i-am stabilit o gramatică şi am scos-o în lume. Academia Română, încă de la înfiinţare, s-a îngrijit de corectitudinea limbii şi de zestrea ei. În mai bine de un secol, lingviştii români de la Academie au creat Dicţionarul Tezaur al Limbii Române, început înainte de 1900 şi terminat după anul 2000. Este un monument menit să învingă timpul, în zeci de volume şi cu aproape 200.000 de cuvinte, comentate şi definite după regulile ştiinţei.”, a declarat Ioan-Aurel Pop.

Ziua Limbii Române este celebrată în fiecare an pe data de 31 august și a fost instituită prin Legea 53/2013. Propunerea legislativă a fost iniţiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în acest sens. Actul normativ a fost promulgat la 13 martie 2013.

Redactor: Mihaela Țânțaru