Ziua de 23 august are o însemnătate deosebită pentru poporul român

Timp de 40 de ani, până la prăbuşirea regimului comunist s-a sărbătorit ca Zi Naţională a României. La aceeași dată în 1944, România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei.

https://www.youtube.com/watch?v=5tN6xQNJNSM

La data de 23 august 1944, România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste a fost urmată de arestarea mareşalului Ion Antonescu şi a altor demnitari din guvern. Din nefericire, imediat după momentul 23 august 1944, pe frontul din Moldova au căzut prizonieri peste 130.000 de militari români. Acestora li s-a ordonat să înceteze lupta împotriva armatei roşii cu garanţia că vor fi trataţi ca aliaţi. Însă doar câțiva s-au mai întors acasă.

Actul de la 23 august 1944 rămâne şi astăzi subiect de polemici. Susţinătorii regelui Mihai îi atribuie acestuia rolul decisiv, în timp ce alții consideră gestul lui un act de trădare.

După război, 23 august a devenit  ziua naţională a României şi era sărbătorită cu mare fast, an de an, de regimul comunist. Paradele militare erau nelipsite, la fel şi spectacolele omagiale.

Există și un detaliu care scapă multora, chiar și în ziua de astăzi. România este singura țară beligerantă din al doilea Război Mondial în care statul nu a ridicat nici un monument, cimitir sau mausoleu dedicat celor căzuți în conflict.  500.000 de militari români și-au pierdut viața în campaniile din Est și Vest.

Redactor: Sondra Sandu