Unirea Moldovei cu Țara Românească sub același domnitor

Ziua de 24 ianuarie va rămâne înscrisă pentru totdeauna în istoria patriei ca ”Ziua renașterii naționale”. Unirea Principatelor Române, Moldova și Țara Românească, cunoscută ca Mica Unire, a avut loc în anul 1859, într-un context favorabil care a dus pe parcurs, la transformarea României într-un stat modern.

Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 a avut loc prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele de Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Acest eveniment este legat de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate în cadrul Adunărilor Elective din 5 ianuarie 1859 la Iași și 24 ianuarie la București. Fapt cunoscut sub numele de Mica Unire.

Ideea Unirii Moldovei și a Țării Românești, avansată încă din sec. XIII și prezentă în programele revoluției de la 1848 a devenit o temă de prim plan a dezvoltării politice, atât în Principate cât și pe plan internațional. Se urmărea acest lucru în condițiile în care situația externă se arăta favorabilă după războiul Crimmei(1853-1856). Un rol important în lupta pentru unire l-a avut mișcarea unionistă în frunte cu mari patrioți ca: Mihail Kogălniceanu, Al. I. Cuza, Costache Negri, V. Alecsandri, frații Brătianu. Unirea a fost sprijinită de întregul popor:  ”Unirea, națiunea a făcut-o”, spunea M. Kogăliceanu. Unirea Principatelor Moldova și Țara Românească la 24 ianuarie 1859, reprezintă primul pas spre formarea statului național român unitar.

Imnul Unirii a devenit poezia marelui poet și patriot, V. Alecsandri, Hora Unirii, scrisă încă din 1856.

Redactor: Sondra Sandu