Stiinta le respinge, iar Biserica le considera blasfemii

Stiinta le respinge, iar Biserica le considera blasfemii, dar superstitiile si-au facut mereu loc in viata noastra, influentandu-ne comportamentul. Cu origini precrestine, sau create de fiecare individ in parte, sunt studiate de etnologi si antropologi, care le descifreaza intelesurile si explica nevoia oamenilor de a crede in astfel de semne. Printre cele mai des întâlnite sunt feritul de deochi, întoarcerea din drum la vederea unei pisici negre, sau respectarea cu strictețe a zilelor de sărbătoare.

Evident, de cealaltă parte a baricadei, sunt cei care nu cred în astfel de “semne”.

Dar de unde provin aceste superstiţii? Spre exemplu, unii antropologi consideră că ideea conform căreia pisicile negre ar purta ghinion ar putea proveni de la începuturile creştinismului, când preoţii au demonizat unele divinităţi precreştine, reprezentate de aceste feline. Cât despre deochi, aceasta poate fi considerată una dintre cele mai vechi superstiţii, provenită probabil din Orientul Mijlociu  – un transfer misterios de energie care provoacă o stare de rău,  un soi de efect secundar al unei priviri invidioase ori doar admirative si staruitoare sau al unei laude aduse de cineva. Unii specialişti cred că, la baza credintei in deochi ar sta opozitia dintre umezeala sau apa, ca expresie a vietii si uscaciunea asociata mortii. Astfel, adevaratul rau pe care cel ce deoache il face victimei sale ar fi faptul ca il “seaca”, il usuca, lipsindu-l de fluidele necesare vietii. Tocmai de aceea, multe dintre metodele de combatere ale deochiului sunt legate de apă sau de alte simboluri ale fertilităţii.

Reporter: Roxana Oprea ; Imagine: Valentin Babusca