Se decide soarta președintelui

Cererea USL privind suspendarea preşedintelui a fost citită joi în plenul celor două Camere ale Parlamentului, de către senatorul PSD Toni Greblă, unde a fost prezent și șeful statului, Traian Băsescu. Motivele invocate de USL în propunerea de suspendare a şefului statului sunt acelea potrivit cărora, Traian Băsescu a uzurpat rolul primului ministru, a dus ţara în criză economică şi a scăzut nivelul de trai al românilor. Plenul reunit al Parlamentului a votat, joi, cu 221 de voturi favorabile, niciun vot împotrivă şi opt abţineri, ca avizul consultativ al Curţii Constituţionale privind cererea de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu să fie transmis Parlamentului până vineri, la ora 12, însă verdictul magistraților nu a respectat ora stabilită, iar când a fost comunicat, a fost făcut mai mult puctual. Potrivit unui comunicat al CCR, “Curtea Constituţională îşi exprimă grava îngrijorare în legătură cu faptul că doamna judecător Aspazia Cojocaru a fost ameninţată înainte de începerea dezbaterilor asupra avizului de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, cu privire la votul pe care urmează sa-l dea.” Pentru a mai trage de timp, reprezentanţii PDL din Birourile Permanente reunite au cerut amânarea şedinţei plenurilor reunite ale celor două Camere până când avizul Curţii Constituţionale pe suspendarea preşedintelui va fi cunocut. Majoritatea parlamentară a respins cererea, cu sprijinul UDMR şi UNPR. Mai mult decât atât, președintele Senatului, Crin Antonescu a declarat că şedinţa de suspendare va avea loc indiferent dacă până la ora programată – 17,  va exista un aviz al Curţii sau nu. Pentru ca solicitarea de suspendare a preşedintelui să fie considerată aprobată, aceasta trebuie să fie votată de majoritatea senatorilor şi deputaţilor. Această majoritate ar fi de 218 voturi, întrucât totalul deputaţilor este acum de 310, iar cel al senatorilor de 124. Numeroase mandate sunt vacante în ambele Camere. Grupurile USL numără cu patru parlamentari sub această cifră a majorităţii. Grupurile UDMR au 28 de senatori şi deputaţi, grupurile progresiste – 24, grupul parlamentar al minorităţilor naţionale – 16 deputaţi. De asemenea, sunt 9 deputaţi fără apartenenţă la un grup parlamentar, precum şi un senator neafiliat – Mircea Geoană. Constituţia prevede paşii care trebuie parcurşi pentru suspendarea preşedintelui de către Parlament. Astfel, suspendarea din funcţie a şefului statului poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă preşedintelui. Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui. În acest sens, Guvernul a mai făcut, joi aseară, un pas spre simplificarea demiterii preşedintelui Traian Băsescu. Într-o şedinţă extraordinară, Executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a modificat legea referendumului. O altă schimbare prevede ca şi cetăţenii din afara graniţelor care nu puteau participa până acum la referendum să poată să voteze. Potrivit legii în vigoare, modificată de PDL în urmă cu două luni, preşedintele poate fi demis cu voturile a jumătate plus unu din numărul cetăţenilor cu drept de vot, ceea ce ar însemna aproximativ 9 milioane de voturi.

Cu patru ore înainte ca în Parlamentul să supună la vot suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu, preşedintele PDL, Vasile Blaga, a susţinut o declaraţie de presă în care a făcut un ultim apel la premierul Victor Ponta “să retragă modificările de legi abuzive” şi “să revină la respectarea procedurilor legale în Parlament”. În cazul în care șeful statului, Traian Băsescu este suspendat, până la referendum, interimatul este asigurat de președintele Senatului, adică de Crin Antonescu, care va avea, însă, drepturi limitate în exercitarea acestei funcţii. Potrivit Constituției, șeful statului interimar poate încheia tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le poate supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Totodată, la propunerea Guvernului, poate acredita şi rechema reprezentanţii diplomatici ai României şi poate aproba înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Preşedintele interimar este comandantul forţelor armate şi preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. Tot în Constituție este prevăzut că preşedintele interimar poate institui starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi poate solicita Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.  De asemenea cel care asigură interimatul președinției poate conferi decoraţii şi titluri de onoare, poate acorda gradele de mareşal, de general şi de amiral, poate numi în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege şi poate acorda graţierea individuală.

Pentru mai multe detalii si imagini video va rugam urmariti jurnalul Litoral TV

Redactor: Doina Sirbu