Școala „Tudor Arghezi” 30 de ani de trudă

Pentru Școala 3, Școala Tudor Arghezi, ziua de 31 mai a fost o zi foarte importantă, o zi cu totul aparte. A fost ziua în care această școală umilă a împlinit 30 de ani de la punerea în funcțiune.

Exact ca un personaj mitic de poveste, sora mai mică și mai apăsată de lipsuri, cunoscută de toată lumea ca școala din spate de la Alfa-Beta, și-a serbat ziua de naștere.

Acum 30 de ani un cămin de nefamiliști a fost transformat în școală, Școala nr. 3.

Întotdeauna am trăit cu sentimentul că a învăța într-un loc ca acesta reprezintă un mare handicap față de copiii care au șansa (așa am considerat eu până în acest moment) de a învăța în instituții proiectate special pentru a fi școli și dotate corespunzător. Chiar și în aceste condiții, roadele au fost dintre cele mai bune.

Acum îmi dau seama ce șansă rară am avut. Am primit darul de a învăța într-o școală săracă, atât ca estetic cât și din punct de vedere al dotării, sărăcăcioasă din toate punctele de vedere dar bogată în cea mai de preț resursă de care un om are nevoie în formarea sa: calitate și dăruire umană.

Fiecare colțișor, fiecare lipsă a fost acoperită de calitatea umană a profesorilor din această școală. Asta face Școala 3 cu totul aparte, deosebită.

Pentru viitorul apropiat se întrevede un alt curs al școlii. Cel în care va funcționa ca o școală în deplinătatea însemnătății cuvântului, ca o adevărată școală europeană.

Chiar și destinul acestei școli reprezintă o lecție de temelie pentru orice om. După ani de umilință îmbrățișați cu demnitate și cu multă dragoste și credință, colectivul de profesori și elevi își vor primi în curând răsplata mult meritată, o școală europeană, la cele mai înalte standarde, devenind din școala cea mai săracă, cea mai performantă școală din Năvodari. Astfel, povestea se termină frumos, rățușca cea urâtă se transformă într-o lebădă frumoasă și grațioasă.

Reporter: Sondra Sandu ; Imagine: Zarif Armanbet