România va deveni anul acesta prima ţară europeană care are un cod al insolvenţei

Sunt şanse mari ca actul normativ să intre în vigoare pana la sfarsitul acestei luni. Este a doua tentativă de reglementare, după ce Curtea Constituţională a respins prima formă a codului invocând în principal adoptarea sa prin Ordonanţă de Urgenţă. La propunerile specialiştilor în domeniul juridic şi ale bancherilor, dar şi obligaţi de decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, senatorii şi deputaţi au adus mai multe amendamente care schimbă substanţial procedurile insolvenţei în România. Noul cod este cu atât mai important cu cât România este ţara cu cea mai mare pondere a insolvenţelor în totalul firmelor, cu procente de zeci de ori mai mari chiar şi comparativ cu Polonia sau Ungaria. Ultima formă de Cod rezolvă problema duratei planului de reorganizare. În ultima parte a anului trecut, Guvernul a uimit pe toată lumea adoptând o ordonanţă de urgenţă care arăta, printre altele, că durata planului de reorganizare se limita la un singur an faţă de 3 ani cu posibilitatea de prelungire cum se întâmpla pînă atunci. În realitate însă, o astfel de schimbarea ar fi redus spre zero şansele de supravieţuire ale multor firme intrate în insolvenţă. Forma actuală a codului a reparat această problemă reintroducând durata de 3 ani pentru planul de reorganizare. În schimb însă, perioada de observaţie va fi limitată la un singur an, faţă de trei ani cât este în prezent. În altă ordine de idei, noul Cod încearcă să limiteze posibilitatea ca debitorii să-şi numească administratori favorabili. Schimbări importante vor fi aduse şi în ceea ce priveşte relaţia dintre debitor şi creditori în perioada de după declanşarea procedurii de insolvenţă. De exemplu, se introduce un termen limită pentru denunţarea contractelor.Furnizorii vor putea face acest lucru într-o perioadă de maximum trei luni de la deschiderea procedurii permiţând firmei aflate în insolvenţă să îşi construiască un plan mai clar, fără eventuale suprize din partea furnizorilor.