Problema migranților rămâne o rană deschisă

Sofia se opune proiectului Atenei de a instala o tabără de refugiaţi în apropiere de frontiera comună greco-bulgară.

Propunerea părții elene este catalogată de ministrul bulgar al Apărării ca fiind nerezonabilă.

”O instalaţie pentru migranţii clandestini de partea elenă, în apropierea frontierei noastre, creează condiţii pentru o agravare a tensiunii. Nu este rezonabil şi nu este un gest de bună vecinătate.”, a subliniat ministrul bulgar al Apărării, Krasimir Karakaceanov, pe pagina sa de Facebook.

Demnitarul se referă în special la proiectul unei tabere provizorii de primire a migranţilor în regiunea Serres din nordul Greciei, situată la 45 km de frontiera cu Bulgaria. Această nouă facilitate, anunţată sâmbătă de Atena, va adăposti solicitanţi de azil sosiţi în ţară după 1 martie, în urma deciziei Turciei de a nu-i mai împiedica pe refugiaţi şi migranţi să plece spre Grecia sau în restul Europei.

”Armata bulgară este pregătită să reacţioneze. Garantez că nu voi lăsa un nou val de migranţi să se îndrepte spre ţara noastră”, a avertizat ministrul bulgar al apărării.

Spre deosebire de frontiera greco-turcă, unde mii de migranţi s-au strâns de 10 zile în speranţa de a intra în Uniunea Europeană, la frontiera bulgaro-turcă nu s-a înregistrat niciun aflux de persoane provenind din Turcia.
Premierul bulgar Boiko Borisov se mândreşte cu relaţiile sale privilegiate cu Ankara. Sofia a instalat în 2016 un gard de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei sale terestre cu Turcia care se întinde pe o distanţă de 295 de kilometri.
Borisov a propus instalarea migranţilor într-un centru de securitate în afara teritoriului Blocului Comunitar, finanţat cu bani europeni. Între timp, Ankara doreşte actualizarea acordului cu UE privind migranţii, date fiind ultimele evoluţii din Siria.

”Dacă vom reuşi să ajungem la un acord până în 26 martie, atunci acesta va fi pe masa discuţiilor la summitul liderilor europeni, preconizat pentru această dată.”, a declarat ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu.

Demnitarul a mai precizat că liberalizarea vizelor din partea UE şi o actualizare a uniunii vamale a Turciei cu blocul comunitar ar trebui puse în aplicare pentru a ajuta la rezolvarea problemei migranţilor.
Aceste declaraţii vin la o zi după reuniunea de la Bruxelles între preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi şeful Consiliului European, Charles Michel, fără ca în finalul discuţiilor să fie publicată o declaraţie comună sau susţinută o conferinţă de presă comună, aşa cum era planificat.

În cadrul dezbaterilor de luni, Uniunea Europeană şi Turcia au decis să continue negocierile în problema migranţilor.

Bruxelles-ul şi-a reiterat apelul către Ankara de a-și respecta angajamentele rezultate din acordul semnat în martie 2016 între Blocul Comunitar și Turcia, care prevăd că migranţii rămân pe teritoriul turc, în schimbul unui ajutor financiar european. Dar Ankara acuză Uniunea Europeană că nu şi-a respectat toate promisiunile făcute, în special în ceea ce priveşte planul de finanţare.

Preşedintele Erdogan cere cu regularitate ţărilor europene sprijin financiar pentru proiectul său de construire de adăposturi la Idlib în care să fie relocaţi migranţii pentru a împiedica un nou val de refugiaţi spre Turcia, care găzduieşte deja pe teritoriul său 3,6 milioane de sirieni.

Redactor: Mihaela Țânțaru