Prima navă românească la apă
Astăzi se împlinesc 183 de ani de la momentul lansării la apă a primei nave sub pavilion românesc. Cu o capacitate de 115 tone, nava a fost botezată în cinstea Mariei Ghica, soţia domnitorului Gheorghe Bibescu.
Mariţa a plecat în primul voiaj în afara graniţelor ţării pe 7 decembrie 1834, pe ruta Sulina – Constantinopol, cu o încărcătură de 300 kilograme de grâu.
Ambarcațiunea a fost grav avariată, trecând prin două furtuni. Corabia, de tip bric, a fost construită la Giurgiu și a făcut un singur voiaj sub culorile noastre naționale. Ca să nu naufragieze, marinarii noștri au aruncat peste bord, cu părere de rău, butoaiele cu vin.
La 5 iunie 1835, cu velele rupte şi trosnind din toate încheieturile, Mariţa a ajuns în ţară. Voiajul ei a avut însă un puternic răsunet în ţară. De la Sulina, corabia a plecat la Brăila, unde au fost predate pavilionul şi Jurnalul de bord, pentru a fi păstrate în arhiva ţării.
Documentele vremii consemnează că Mariţa a fost primul vas care, după secole de dominație otomană, a purtat pavilionul Ţării Româneşti pe Dunăre şi Marea Neagră, până la Constantinopol.
Ambarcațiunea avea o capacitate de 115 tone și-l avea ca armator pe hatmanul Alexandru Vilara, semnatar al memoriilor care cereau emanciparea Ţării Româneşti de sub otomani. Construită din „materialuri româneşti“, nava a fost botezată în cinstea Mariei Ghica, soţia viitorului domnitor Gheorghe Bibescu. Momentul lansării la apă a fost și motiv de inspiraţie pentru poetul Cezar Bolliac. Cu acelaşi prilej, poetul a scris poezia „La cea dintâi corabie românească“.
Redactor: Oana Jărloianu
