Pe 24 iunie, românii sărbătoresc Sânzienele

Pe 24 iunie, românii sărbătoresc Sânzienele, cunoscute în mitologia noastră ca fiind zâne ce apar în ziua Sfântului Ioan Botezătorul. Tradiția spune că Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, tămăduiesc bolnavii și apăra semănăturile de grindină.

În ajunul Sânzienelor, pe 23 iunie, fetele culegeau de pe câmp flori de sânziene și împleteau cununi pe care le aruncau peste case. Seara, se întâlnesc fetele care vor să se mărite cu flăcăii care doresc să se însoare. Băieții fac ruguri, aprind făclii și le învârtesc în sensul mișcării soarelui, strigând: Dacă acestea se agățau de horn, era semn că se apropie cununia. Cei în vârstă aruncau coronițe peste casă, pentru a află când vor muri. Se credea că atunci când coroniță va cădea de pe acoperiș, moartea este aproape. Din moși strămoși se spune că fetele își pun flori de Sânziene neîmpletite sub căpătâi, iar în acea noapte, ele își vor visă ursitul. Dacă cununa va fi purtată în păr sau în sân, de fecioare sau tinere neveste, acestea vor deveni atrăgătoare și drăgostoase. Înainte de răsăritul soarelui, fetele și flăcăii se apropie de ocolul vitelor. Cununile sunt aruncate în coarnele vitelor. Dacă gingașa coroniță se oprește în cornul unei vite tinere, fata se va mărită după un tânăr, iar dacă se oprește în cornul viței bătrâne, ursitul va fi om în vârstă. Tot cu ajutorul florilor, gospodarii încercau să afle care le va fi norocul la animale. În seara din ajunul Sânzienelor, oamenii agăţau coroniţe la colţul casei orientate spre răsărit. În cazul în care a doua zi, în coroniţe erau prinse păr de la animale, sau pene de la păsări, gospodarii considerau că anul va fi bun mai ales pentru acestea. Tradiția spune că ziua în care se sărbătoresc Sânzienele era considerată momentul cel mai bun pentru a culege plante de leac. În popor, sărbătoarea Sânzienelor era numită şi Amuţitul Cucului. Dacă cucul înceta să cânte înainte de Sânziene, însemna că vara va fi una secetoasă. Tot de Sânziene, pentru a fi plăcute de feciori, fetele se spălau pe păr cu fiertură de iarbă mare, iar pentru a scăpa de boli, fetele şi femeile măritate se scăldau ritual în ape curgătoare. În această zi, pentru pomenirea morţilor se fac pomeni îmbelşugate şi se pun flori mirositoare pe morminte.

Pentru mai multe detalii si imagini video va rugam urmariti jurnalul Litoral TV

Redactor: Doina Sirbu