Onomastica pentru două milioane de români

Sfârșitul de săptămână a adus una dintre cele mai mari sărbători creștine, înaintea Paștelui, ziua de Florii ce vestește începutul Săptămânii Mari, în care mergem la biserică și ținem ultimele zile de post. Dincolo de însemnătatea religioasă însă, week-end-ul acesta mii de români își serbează onomastica. Ce se spune că este bine să faceți în aceste zile? Aflăm din materialul următor.

În Duminica Floriilor credincioșii au mers, dis de dimineața, la biserici. În tradiția populară, Sărbătoarea Floriilor reprezintă intrarea Domnului Iisus în Ierusalim, unde a fost întâmpinat cu frunze de palmier, iar, de această dată sunt legate o serie de obiceiuri și superstiții păstrate atât la sate, cât și în mediul urban. Așa se face că, în trecut, ramura de salcie sfinţită era folosită în scopuri terapeutice. Se spune ca salcia vindecă durerea de spate si este un antidot pentru mușcătura de șarpe. În mediul rural, la  miezul nopţii, se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu amestecul pentru avea un păr strălucitor. Însă tot în popor umblă vorba că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită va albi. La  oraș, în schimb, domnișoarele își pun busuioc sub pernă pentru a-și afla ursitul și tot fetele, așează ața  de la  mărțisor pe care au purtat-o până în ziua de Florii de ramurile unui copac înflorit pentru a avea noroc în dragoste şi sănătate. Tot din tradiția populară, aflăm că, dacă ne împărtășim de Florii, ne vom putea îndeplini o dorință.

Cu siguranță că la fel vor face și cei care suflă în lumănări de ziua lor onomastică. Potrivit statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor, aproape 1,5 milioane de români au nume de flori. Cele mai multe sunt femei, iar printre cele mai populare nume se află Viorica, Florentina sau Camelia. La bărbați, în top se situează Florin și Viorel. Există însă și bărbați care poartă numele de Trandafir, iar o singura femeie, la nivelul anului 2014, a fost înregistrată cu numele de Floricica.

La biserici, preoții le-au împărtățit credincioșilor și programul pentru Săptămâna Patimilor și i-au învățat cum trebuie să se pregătească pentru venirea Paștelui.

În Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște, așa că toate lucrurile din casă se scot afară și se aerisește pentru ca toate relele de peste iarnă să iasă, se văruiește și se spală totul. Marțea Seacă este dedicată predicii de pe Muntele Măslinilor, iar credincioșii sunt îndemnați la priveghere, iar în unele zone din țară, miercuri, în cea de-a treia zi a Săptămânii Patimilor, încă se mai păstrează obiceiul după asfințirea soarelui, copiii să meargă cu colindul. La sfârșit, ei primesc ouă pentru a le înroși. În Joia Mare se înroșesc ouăle și se ține post cu mâncare uscată. În plus, creștinii merg la biserici să participe la  Denia celor 12 Evanghelii.   Vinerea Marea e zi de post negru, iar oamenii merg la Prohod. Superstițiile spun că cei care se întorc de la Biserică aduc acasă lumina Prohodului, a punerii Domnului Iisus în mormânt, și înconjoară casa ținând în mână lumânarea aprinsă. Lumină vor aduce și de Înviere. Anul acesta, la malul mării, slujbe de Înviere au loc atât în Portul Turristic Mangalia, cât și în Portul Tomis, aici unde Lumina Sfânta va veni de pe mare.

Redactor: Andreea Barbu