Obiceiuri și superstiții de Anul Nou

Se știe bine că poporul român s-a lăsat mereu infuențat de superstiții. Unele păstrate din moși strămoși, altele împrumutate, însă despre toate se crede același lucru: că aduc noroc. Ce-i drept, nu foarte multe din cele vechi au rezistat în timp, dar, cu toate astea, mai există oameni care își amintesc cu drag de cetele de colindători care vesteau trecerea în noul an.

În ultima zi din an, copii sunt cei care merg din casă în casă si vestesc venirea noului an prin urături. Bineînțeles că aceștia sunt așteptați de gazde așa cum se cuvine, cu ușile și geamurile de la casă deschise, dar mai ales cu sufletul cald. Toate aceste urături au scopul de a aduce belșug, spor și sănătate celor care îi primesc pe vestitorii noului an.

Colindători sunt răsplătiți cu nuci, colaci, mere sau bomboane. Un alt obicei care încă se practică este jocul mascaților. Originar din zona Moldovei și a Munteniei, acesta a ajuns și în Dobrogea și a ajuns să fie extrem de apreciat.

La fel de apreciat este și jocul Ursului, care simbolizează moartea și reînvierea naturii. Ceata urșilor este compusă din: urși, ursari, irozi, mascați și toboșari și este condusă de un căpitan. Urșii sunt jucați de persoane îmbrăcate în blană de urs împodobită.

Dacă vorbim despre superstițiile bătrânilor la trecerea în noul an, cele mai multe erau legate de prognosticuri meteorologice.

Un obicei care s-a păstrat și în zilele noastre este acela de a avea masa bogată pentru ca noul an să fie plin de belșug.

Indiferent care sunt superstițiile de care țineți cont la cumpăna dintre ani, anul 2016 să vă găsească mai buni, mai sănătoși și mai voioși. La mulți ani !

Reporter: Cerasela Videanu ; Imagine: Adrian Florea