Noaptea de miercuri spre joi va fi cea mai lungă noapte din an

Noaptea de miercuri spre joi va fi cea mai lungă noapte din an, moment care reprezintă începutul iernii astronomice. Potrivit obiceiurilor Românești din preajma solstiţiului de iarnă, strămoșii noștri urcau la munte cu torțe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul de soare, se spuneau rugăciuni, iar apoi petreceau în jurul focului.

Solstițiu înseamnă „soare nemișcat” și marchează prima zi a iernii astronomice în emisfera nordică, cea mai scurtă zi dar și cea mai lungă noapte a anului. Solstiţiul se întâmplă în acelaşi moment pentru toată lumea de pe glob.  Ziua de 21 decembrie va avea 8 ore şi 50 de minute, iar noaptea, 15 ore şi 10 minute.  Acest eveniment astronomic este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării Pământului în jurul Soarelui. În emisfera sudică a Pământului  se va întâmpla tocmai invers, marcând prima zi de vară. Solstițiului îi sunt dedicate sute monumente în toată Europa, în cele două Americi, Asia și Orientul Mijlociu. Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin înlocuirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra sau Borița, care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignatul Porcilor. Strămoşii noştri marcau solstiţiul şi prin obiceiul urcării pe munte cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul soarelui. Se spuneau rugăciuni, iar apoi se petrecea în jurul focului. Unele dintre aceste tradiții se mai regăsesc încă și în zilele noastre.

Reporter: Oana Jărloianu