Mecanismul sechestrului pe bunuri si executarea acestora

Pentru recuperarea prejudiciului, statul are la dispoziţie şapte ani. Dacă în termen de şapte ani autorităţile nu confiscă şi nu valorifică bunurile confiscate pentru a acoperi prejudiciul, atunci prejudiciul se prescrie. Autorităţile române au performanţe deplorabile în privinţa prejudiciilor recuperate în urma sentinţelor date de instanţe. Datele oficiale arată că, din totalul prejudiciilor constate de instanţe şi parchete, statul recuperează doar 5%. DNA a constatat numai anul trecut prejudicii din infracţiuni de corupţie în valoare totală de 250 milioane euro. Procurorul şef al DNA a declarat că instituţia are posibilitatea ca, în cazul în care se constată că autorităţile nu îşi fac treaba în mod deliberat, atunci există posibilitatea deschiderii unor dosare penale.  Sechestru înseamnă că un bun, să zicem un imobil sau o maşină, sunt indisponibilizate. Adică proprietarul, care are şi calitatea de inculpat, poate utiliza bunul, dar nu îl mai poate vinde. Spre exemplu, o cladire poate fi utilizată în timpul sechestrului, dar nu poate fi vândută. În cazul trustului de presa a lui Voiculescu, atât procurorii, cât şi judecătorii au dispus sechestre pe conturi, imobile, terenuri, acţiuni. Sechestrul asigurător are menirea să-i permită statului ca, după condamnare, să recupereze prejudiciul. Menirea sechestrelor este de a îngheţa proprietăţile acestuia pentru ca bunurile să nu dispară. Pproprietăţile puse sub sechestru intră în propritatea statului care poate să decidă să le vândă sau să le folosească. Aceste imobile sunt preluate în mod direct de Ministerul Finanţelor, prin ANAF, care utilizează executori judecătoreşti. Clădirile intră în proprietatea statului după ce ANAF dă dispoziţie unui executor să le sigileze.