Mapamond (19.02.2016)

O piscina cu dimensiuni impresionante face senzatie in randul amatorilor de scufundari.Piscina Nemo 33 din Bruxelles are 34,5 metri şi conţine 2,5 milioane de litri de apă filtrată, fără clor, menţinută la 30 de grade Celsius.Aceste date tehnice o fac să fie una dintre cele mai spectaculoase piscine din lume.În plus, Nemo 33 este dotată cu ferestre care permit vizitatorilor să admire curajosii care se alatura scafandrilor in sesiuni de diving.Cei care vin aici pot primi diverse certificate de scufundari pentru a se bucura in siguranta de adancuri.Nemo 33 a deţinut recordul pentru cea mai adâncă piscină din lume timp de 10 ani şi 10 luni, dar italienii au stabilit un nou record. Bazinul de la Montegrotto Terme, în apropiere de Padova, are o adâncime de 42,5 metri.

Fotografia unui bărbat cu un copil mic în brațe pe care încearcă s-l strecoare printre sârmele ghimpate la frontiera dintre Serbia și Ungaria, realizată de australianul Warren Richardson, a câștigat premiul cel mare al celui mai prestigios concurs de fotojurnalism, World Press Photo.Intitulată “Speranța unei noi vieți”, fotografia a fost obținută de fotograful freelancer în noaptea de 28 august 2015, în timp ce refugiații încercau să treacă în Ungaria. Pentru Huang Wen, membru al juriului și directorul departamentului de dezvoltare media de la Xinhua, fotografia este “tulburătoare”: “Putem observa anxietatea și tensiunea într-o manieră subtilă, imaginea surprinde emoțiile și sentimentele unui tată care încearcă să-și treacă copilul într-o lume din care dorește să facă parte”.

O expozitie cuprinzand peste 350 de picturi “vii”, realizate din bacterii nepericuloase in laboratoarele de microbiologie, apartinand Universitatii din Miercurea Ciuc, a fost deschisa joi, in premiera, in Romania.Ideea realizarii “picturilor bacteriologice” ii apartine profesorului universitar doctor Mathe Istvan, de la Departamentul de Bioinginerie al Universitatii Sapientia. Doar din imaginatie sau folosindu-se de anumite desene pe care le-au pus sub cutiile de sticla rotunde si transparente utilizate pentru “pictat”, elevii au aplicat pe mediul de cultura bacteriile microscopice, care contin pigmenti de diferite culori.Interesant este ca, la momentul realizarii picturii, elevii nu au stiut exact cum va arata “creatia” lor, dar dupa 24-48 ore, cand bacteriile s-au inmultit, picturile au inceput sa prinda contur si sa se transforme in portrete, in peisaje, in diverse animale sau plante.Cercetatorii Universitatii Sapientia din Miercurea Ciuc s-au remarcat si anul trecut cand au reusit sa testeze, in premiera mondiala, specii noi de bacterii care pot fi folosite la depoluarea mediului inconjurator.