Mapamond (10.05.2017)

Doi asteroizi au primit numele unor oameni de știință români, Marius-Ioan Piso , președintele Agenției Spațiale Române, și Dumitru-Dorin Prunariu, primul și singurul cosmonaut român. Propunerea numelor a venit din partea Institutului Astronomic al Academiei Romane. ”Marius-Ioan” este un asteroid descoperit în 1981, pe 1 martie. Are un diametru de 2,6 kilometri și o perioadă de revoluție de 1301 zile. Asteroidul poate ajunge la o distanță minimă de Pământ de 169,5 milioane de kilometri. Asteroidul ”Prunariu” a fost descoperit tot în 1981, pe 24 octombrie. Cu un diametru de 6 kilometri, acest asteroid face o rotație în jurul Soarelui în 1385 de zile. Asteroidul poate ajunge la o distanță minimă de Pământ de 105 milioane de kilometri.

Tanarul de 21 de ani, din Rusia, care a inventat jocul “Balena Albastra”, si-a marturisit faptele din inchisoare. Philipp Budeikin, aflat in arest, este acuzat de instigare la sinucidere a peste 16 adolescente. Acesta considera ca victimele erau “reziduuri umane” si a spus politiei ca incepuse un proces de “curatare a societatii”. Jocul implica adolescenti usor de manipulat, care sa indeplineasca anumite sarcini de-a lungul a 50 de zile. Sarcinile pe care le indeplinesc tinerii pot ajunge de la vizionarea unor filme horror, până la auto-rănirea voluntară. In ultima zi, jucătorul este obligat sa se sinucida. Ingrijorator este faptul ca, desi Budeikin a fost retinut, jocul continua sa se raspandeasca. In Romania, mai multi tineri au murit dupa ce ar fi jucat acest joc.

Ruşii au încercat un experiment inedit pe Peninsula Kola. Această fâşie de pământ este situată în partea europeană a Rusiei, regiunea Murmansk. Peninsula este locuită de laponi, ea desparte Marea Albă de Marea Barenț. Aici, ruşii au dorit, în cadrul unui proiect denumit “Door to Hell” (Uşa către Iad), să sape cea mai adâncă groapă artificială din lume, cu o adâncime de 15 kilometri. Din cauza temperaturilor foarte ridicate însă, de 180 grade Celsius, nu s-au putut face săpături mai jos de 12,2 kilometri. Chiar şi aşa, a rămas cea mai adâncă groapă de sondă din lume, cu o adâncime ce depăşeşte şi cele mai joase zone din oceane.Încă de la primele săpături ale acestei gropi, au fost găsite lucruri interesante. De exemplu, s-au descoperit roci despre care arheologii au spus că ar avea o vechime de 2,5 miliarde de ani. De asemenea, s-au mai găsit gaze, cum ar fi: heliu, hidrogen, nitrogen şi dioxid de carbon.