Efectele tragediei din Italia

Italia rămâne în stare de şoc la două zile după ce un pod s-a prăbuşit în Genova. 40 de oameni au murit iar în continuare sunt căutați supraviețuitori. Se caută vinovaţii şi explicaţiile pentru producerea acestei tragedii. 

Echipele de intervenţie care scotocesc ruinele podului prăbuşit caută alte 10-20 de persoane dispărute, pe baza informaţiilor furnizate de rudele celor dispăruţi şi a numărului de vehicule despre care se crede că s-ar fi aflat pe pod în momentul producerii accidentului.

Guvernul italian a început procedurile de reziliere a contractului de concesiune atribuit societăţii care gestionează tronsonul de autostradă prăbușit la Genova, fără să aștepte rezultatele anchetei. Acţiunile grupului italian Atlantia au înregistrat joi o scădere de peste 24% la bursa de la Milano. Scăderi importante au înregistrat şi acţiunile altor operatori de autostrăzi, având în vedere faptul că premierul italian a avertizat că, pe viitor, Guvernul va fi „mult mai riguros în evaluarea clauzelor” concesiunilor. Grupul Atlantia a criticat decizia guvernului italian, fiind de părere că un astfel de anunţ ar putea avea repercusiuni asupra acţionarilor şi deţinătorilor de obligaţiuni.

Podul Morandi a avut probleme tehnice încă de la început, iar costurile întreţinerii au fost uriaşe. În momentul prăbuşirii, se lucra la consolidarea construcţiei. Premierul Italiei a fost în zona tragediei şi a tras singura concluzie posibilă, se merge pe ipoteza că structura podului a cedat. Peste 600 de oameni, care locuiesc în clădirile din preajma podului au fost evacuate, pentru că a mai apărut o problemă: autorităţile se tem că şi al doilea pilon s-ar putea prăbuşi. Autorităţile italiene aruncă vina pe mafia din industria construcţiilor, dar şi pe Comisia Europeană pentru că a obligat Italia la măsuri de austeritate şi ca urmare, investiţiile au stagnat.

Redactor: Sondra Sandu