Datele finale ale recensământului

Datele finale ale recensământului, prezentate de INS, indică o populaţie de 20,1 milioane de locuitori, în scădere cu 1,5 milioane faţă de 2002 şi cu trei milioane faţă de 1992. Şi dacă scăderea populaţiei era de aşteptat, cel mai important aspect este dublarea indicelui de îmbătrânire. Evident efectele sunt grave, creşte presiunea pe buget, forţa de muncă scade şi afectează PIB-ul potenţial şi păstrează dependenţa de investiţiile străine, cu efecte negative pe contul curent. De asemenea, creşterea numărului de bătrâni alături de scăderea populaţiei diminuează consumul şi aşa redus.

Peste jumătate din populaţia stabilă a României (55,7%) este reprezentată de persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani, ceea ce ar reprezenta teoretic un avantaj pentru piaţa muncii. De fapt, mulţi dintre aceştia, cel puţin 2,2 milioane, sunt plecaţi din ţară în prezent. Cei mai mulţi au plecat din judeţe precum Bacău, Vaslui, Galaţi, Suceava şi Bucureşti.

Numărul de locuitori a crescut în doar două judeţe, Ilfov, cu 30% şi Timiş, cu 1%.

Un alt handicap al României e reprezentat de numărul ridicat în continuare al populaţiei rurale, de 46%. Aceştia, cu o medie de vârstă ridicată sunt implicaţi în activităţi preponderent agricole şi au productivitate redusă, afectând astfel competitivitatea întregii economii, mai ales că procentul de populaţie rurală din restul UE e de circa 20%.

Cele mai populate judete sunt Iasi, Prahova si Cluj. La polul opus, Mehedinti, Ialomita si Giurgiu

Interesant este faptul ca in continuare, barbatii sunt minoritari cel putin prin prisma numarului. Conform datelor obtinute 51,4% dintre locuitorii României sunt femei.

Structura confesionala a fost declarata de 18.861.900 persoane din totalul populatiei stabile si arata ca 86,5% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxa; 4,6% s-au declarat de religie romano-catolica, 3,2% de religie reformata, iar 1,9% penticostala. Ponderi intre 0,4% – 0,8% au inregistrat urmatoarele religii: greco-catolica (0,8%), baptista (0,6%) si adventista de ziua a saptea (0,4%). Persoanele de alta religie decat cele prezentate mai sus reprezinta 1,8% din total. S-au declarat “fara religie” sau atei un procent de 0,2% din totalul populatiei.