Cum a evoluat economia subterana

Dintr-un studiu efectuat de catre o companie de cercetare reise ca România se află pe locul doi în ceea ce priveşte nivelul economiei subterane ca valoare absolută în Europa de Est, cu aproape 40 mld. euro în 2013, imediat după Polonia, unde economia subterană se ridică la 95 mld. euro. Aceasta înseamnă că bugetul pierde 22 de miliarde de euro pe an din taxe, contribuţii sociale, impozit pe venit şi TVA neplătite.

Ca proporţie în PIB a economiei subterane, cu 28%, România se află după Bulgaria şi la egalitate cu ţări precum Croaţia, Lituania sau Estonia. Cel mai mic procent al economiei subterane se înregistrează în Austria de aproape 8%.

Odată cu criza, după 2008, economia subterană din România a scăzut în valoare, de la 41 mld. euro până la un minim de 34 mld. euro în 2009, dar aceasta s-a datorat doar scăderii bruşte a PIB-ului, de la 139 mld. euro la 117 mld. euro în 2009. Ponderea a rămas neschimbată, la circa 28%.

Specialistii apreciază că munca la negru înseamnă circa doua treimi din economia subterană. Aceasta include salarii nedeclarate pentru a evita plata taxelor şi a contribuţiilor sociale. Cealaltă treime provine din nedeclararea veniturilor, mai ales în magazine şi baruri.

Ne intrebam in ce domenii înfloreşte evaziunea fiscala?…Producţia, construcţiile, comerţul angro şi retailul sunt domeniile în care economia subterană atinge cel mai înalt nivel în ţările din Europa. Printre factorii care conduc la creşterea economiei nefiscalizate sunt subraportarea veniturilor, mai ales în domeniul construcţiilor, în special când este vorba de subcontractări. Totodată, munca la negru este un factor determinant în avansul pe care acest fenomen îl are în Europa. În plus, micile tranzacţii precum plata unei călătorii cu taxiul, o noapte la un hotel sau o masă rapidă determină creşterea evaziunii fiscale. În fiecare din acest cazuri, întreprinzătorii mici şi mijlocii în special sunt cei predispuşi să plătescă cu cash şi astfel să evite plata taxelor.