Consiliul de administratie al BNR a decis sa reduca rata dobanzii de politica monetara

Fiecare tara are o banca centrala, in cazul Romaniei, aceasta fiind BNR. Aceasta poate credita bancile cu fonduri care pot fi utilizate la randul lor in scopul acordarii de credite atat persoanelor fizice cat si celor juridice. In cazul in care BNR reduce dobanda pentru aceste imprumuturi, atunci efectul ar fi de reducere a dobanzii si la creditele acordate de catre banci, cel putin asa ne asigura intai-ul bancher al tarii.

Insa, aceasta reducere a dobanzii de politica monetara este caracterizata de un revers al medaliei. BNR-ul prin atributiile sale, este in masura sa atraga depozite de la banci. Aceste depozite sunt purtatoare de dobanda iar banca centrala trebuie sa plateasca aceste dobanzi bancilor deponente. Si cum BNR-ul nu este o societate de binefacere, este nevoita sa scada si dobanda platita pentru depozitele atrase de la societatile bancare care la randul lor vor plati o dobanda mai mica clientilor. Acesti clienti vor constata probabil ca investitia in depozite pe langa faptul ca nu mai este atat sigura, urmare a incidentelor din Cipru, nu mai este nici profitabila.

Dar sa vedem cum a evoluat dobanda de politica monetara. In graficul alaturat observam faptul ca aceasta nu mai suferise modificari din martie 2012.

Scaderea dobanzii de politica monetara este in teorie o masura economica dar si o lovitura de marketing. Analistii considera ca scaderea dobanzii vizează atenuarea impactului nefavorabil exercitat de factorii interni şi externi asupra redresarii economiei, iar o economie sanatoasa aduce de la sine un flux de investitii.