Cine ar suferi cel mai tare în absenţa gazelor ruseşti si unde stă România pe harta europeană

Gradul de independenţă cel mai mare de gazele ruseşti este întâlnit în ţările ale căror guverne au ameninţat cel mai  zgomotos Rusia cu sancţiuni, în urma anexării Crimeei, potrivit unui raport al BT Securities. România este a patra ţară din Europa din punct de vedere al independenţei faţă de gazele ruseşti. Cu o excepţie, Polonia, cele mai tăcute ţări când vine vorba de sancţionarea Rusiei sunt şi cele care importă cea mai mare parte a gazelor naturale necesare adica: Finlanda, Cehia, Lituania, Estonia, Bulgaria şi Slovacia. Cazul Poloniei, care importă de la ruşi 80% din gaze, este special, pentru că a ales calea diplomaţiei ofensive încă de la declanşarea crizei din Ucraina şi a contribuit la negocierile care au dus la debarcarea preşedintelui pro-moscovit. Germania importă inclusiv printr-un Gazoduct (North Stream) construit cu ruşii special pentru ea. Este opera inclusiv a fostului cancelar german, Gerhard Schroeder, predecesorul Angelei Merkel. Gerhard Schroeder este acum membru în consiliul de administraţie al Gazprom. Rusia încasează cam 100 de milioane de dolari pe zi, asigurând un 32% din necesarul de gaze al UE, din care o treime vine prin Ucraina. Astfel că este de aşteptat ca nici Uniunea Europeană, nici Rusia să nu grăbească escaladarea (comercială) a conflictului. Rusia mai are nevoie de trei – patru ani ca să se termine un gazoduct spre China, prin care, eventual, să compenseze prin exporturi spre noul prieten a eventualelor pierderi de piaţă în Europa. Diferenţa este că, în vreme ce ruşii şi chinezii sunt foarte operativi, graţie regimurilor lor politice autoritare, birocraţia UE şi optimizarea diferitelor interese fac consensul european mult mai dificil de obţinut.