Ceremonie fără precedent de Ziua Naţională a Franţei

Franţa a sărbătorit marţi Ziua Naţională într-un format redus din cauza pandemiei  de COVID-19.

Pentru prima dată după 1945, autorităţile au anulat tradiţionala defilare militară de pe Champs-Elysées pentru celebrarea Căderii Bastiliei, ce a marcat, la 14 iulie 1789, declanşarea Revoluţiei franceze. Având ca temă ”O Națiune angajată, unită și solidară”, ceremonia de anul acesta s-a desfățurat în Piaţa Concordiei din Paris și a evidențiat în special participarea forțelor armate la lupta împotriva noului coranavirus în cadrul Operațiunii Rezistență.

Preşedintele Emmanuel Macron a sosit în faţa tribunelor ridicate în Piaţa Concordiei, unde au defilat în cerc 2.000 de militari, cu jumătate mai puţini decât în mod obişnuit la astfel de festivităţi. Lucrătorii medicali civili în haine albe s-au alăturat soldaților în uniforme kaki în timp ce un imens drapel național a fost desfășurat în fața tribunei prezidențiale.

Festivitatea  a adus un omagiu personalului medical și societății civile din linia întâi în bătălia cu temutul virus SARS-CoV-2.

În tribune, s-au aflat  2.500 de invitaţi, dintre care 1.400 i-au reprezentat pe francezii aflaţi în prima linie a luptei cu pandemia: personal medical, cadre didactice, casieri, poliţişti, jandarmi, pompieri, lucrători în fabrici care produc măşti sau teste.

Au fost invitaţi, de asemenea, reprezentanţi ai Germaniei, Elveţiei, Austriei şi Luxemburgului, în semn de mulţumire pentru faptul că aceste ţări au primit 161 de pacienţi francezi aflaţi în situaţie critică.

Liderul de la Palatul Elysée  i-a adus un omagiu generalului Charles de Gaulle, preşedintele al Franţei între 1958-1969, cu o triplă ocazie: 130 de ani de la naştere, 50 de ani de la deces şi 80 de ani de la apelul din 18 iunie 1940 la rezistenţă în faţa ocupaţiei naziste.

Ceremonia a fost bruiată  pentru scurt timp de apariţia unei banderole purtate de baloane, pe cerul Parisului, pe care se putea citi mesajul ”în spatele omagiilor, Macron asfixiază spitalele”.

Tot marţi, în formatul tradiţional al unui interviu televizat, transmis în direct de la Palatul Elysée, şeful statului francez și-a prezentat programul pentru viitor, la câteva zile după ce a schimbat premierul şi o parte a guvernului.

Macron şi noul său prim-ministru Jean Castex vor trebui să gestioneze o criză sanitară, economică şi socială care, potrivit institutului de statistică INSEE, va arunca Franţa într-o recesiune de 9% în 2020, fără precedent din 1948.

Potrivit anturajului președintelului Emmanuel Macron, acest discurs a dat startul ultimelor 600 de zile ale mandatului de 5 ani al liderului de la Palatul Elysée, în perspectiva scrutinului din 2022.

În cursul serii, un foc de artificii va fi lansat la ora locală 23.00 de la Turnul Eiffel, înconjurat de măsuri de securitate pentru evitarea adunărilor.

În întreaga ţară, au fost anulate numeroase focuri de artificii şi spectacole pirotehnice pentru a se limita aglomerările.

Balurile populare şi concertele de cartier prilejuite de Ziua Naţională au fost şi ele anulate în cea mai mare parte, în vreme ce experţii trag un semnal de alarmă în legătură cu un al doilea val al pandemiei care a costat deja în Franţa peste 30.000 de vieţi.

Redactor: Mihaela Țânțaru