Angiograful lipsește din spitale

Sistemul medical din România este perceput drept cel mai slab din Europa. O altă problemă în afară de cea a personalului bine pregătit este și cea a dotării. Aparatele menite să salveze viața cardiacilor, lipsesc cu desăvârșire din spitalele românești și asta în condiţiile în care afecţiunile cardiovasculare sunt principala cauză a mortalităţii în România.

Aparatura învechită sau defectă, este una dintre marile probleme cu care se confruntă, de ani de zile, sistemul medical românesc. În puţinele cazuri fericite în care există aparatură modernă, nu sunt cadre medicale pregătite să o folosească. Angiograful este un aparat de extremă precizie care poate să vadă și să vindece în același timp. Acesta permite cercetarea vaselor de sânge chiar și de un milimetru în diametru, dintr-un anumit segment al corpului. Aparatul de ultimă generație cu care medicii pot salva viețile cardiacilor, lipseşte din multe spitale sau nu este folosit, asta în condiţiile în care afecţiunile cardiovasculare sunt principala cauză a mortalităţii în România.

Una din cele mai moderne secţii de cardiologie din ţară ar fi trebuită să fie deschisă la Brăila, dar din cauza unor greşeli de proiectare lucrurile au stagnat. 700 de mii de euro au fost investii în angiograful care deja a și ieșit din garanție și  zace și acum încărcat de praf.

„Garanţia nu mai e. Angiograful este singurul aparat pentru care nu avem contract de mentenanţă pentru că este în conservare. Nu putem să facem, atâta timp cât nu-l folosim”, a declarat Francisck Chiriac, preşedintele CJ Brăila.

Mai mult decât atât, autorităţile din oraș au investit şi în cursurile de pregătire, însă cum secţia nu a mai fost deschisă, medicii au plecat în străinătate sau în alte spitale din România. O situație similară există și la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti. Aici managerul a descoperit într-o magazie un aparat pentru angiografie intraoperatorie nedesfăcut.

„Eu l-am găsit, anul acesta în luna mai, cu domnul director medical, într-o zonă administrativă a spitalului, zonă care trebuia supusă unui proces de igienizare”, spune Adriana Nica, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Situația nu diferă nici în nordul țării. În Iaşi, există un singur angiograf, în Centrul de Cardiologie, care folosește întregii regiuni de nord-est a ţării, lucru insuficient. Potrivit conducerii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sfântul Spiridon, solicitarea pentru ahiziționarea celui de-al doilea angiograf a fost făcută de mai bine de cinci ani doar că, Ministerul Sănătăţii nu a răspuns.

Vești bune vin, însă, de la Sibiu. Ministerul Sănătăţii a dat deja 3 milioane de euro Spitalului Judeţean de aici, iar în cel mai scurt timp va fi cumpărat şi un angiograf.

„Este posibil să ajungă în funcţie de cât de repede se mişcă spitalul şi-şi face procedurile. În momentul în care procedurile vor fi gata, vor face solicitarea la minister şi îl voi finanţa”, spune Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii.

Angiograful se folosește în tratamentul îngustărilor vasculare și presupune în cele mai multe cazuri inserția pe vasele de sânge afectate, a unui dispozitiv care se numește stent. Acesta este asemănător unei plase metalice care se poziționează în interiorul arterei și are rolul să o mențină deschisă. Pacientul care apelează la aparatul angiograf va scăpa astfel de o intervenție chirurgicală.

Redactor: Oana Jărloianu