31 de zile magice

Luna Cadourilor, Luna lui Cojoc sau Undrea, sunt doar câteva dintre denumirile populare ale lui decembrie, luna care marchează începutul iernii dar și al unei serii întregi de datini obiceiuri și superstiții păstrate încă din străbuni. Ce trebuie să facem ca să încheiem cu bine ultima luna din an? aflăm din materialul următor.

În tradiția populară, luna decembrie se numește Undrea sau Andrea, în amintirea Sfântului Apostol Andrei, pentru că se spune că această lună fiind geroasă, gerul înţeapă de parcă-ţi baga andrele în piele. Se mai spune, de asemenea, că „De va fi Crăciun ploios, va fi Paşte friguros” sau “cum va fi vremea la începutul lui Decembrie, tot aşa va fi timp de zece săptămâni”. În cursul acestei luni, începe iarna, atât în Calendarul oficial (1 decembrie), cât și în Calendarul popular (6 decembrie, Moș Nicolae) și în cel astronomic (ziua solstițiului de iarnă). În luna decembrie, ziua are 9 ore, iar noaptea are 15 ore. Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc pe 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător. A douăsprezecea lună din calendarul Gregorian, aduce unele dintre cele mai îndrăgite sărbători de pe parcursul anului. Sfânta Varvara se ţine în ziua de 4 Decembrie și îi apară pe copii, pe mamele lor, pe tinerele fete, dar şi pe mineri; pentru a nu se îmbolnăvi. În această zi se dau de pomană turte calde şi unse cu miere și se pun în apă crengi de măr sau de vişin, care se lasă până la Florii. Dacă aceste rămurele înfloresc până atunci, e semn că anul va fi mănos, iar dacă nu, va fi secetos. Cea de a doua zi a acestei sărbători, 5 Decembrie, este dedicată Sfântului său Sfintei Sava, iar  ziua de Sfântul Nicolae încheie, pe 6 Decembrie ciclul celor trei. Protector al copiilor, dar şi al tâlharilor, al corăbierilor şi al oştenilor,  Sfântul Nicolae este primul Moş darnic sau justiţiar, care le face cadouri copiilor odată cu venirea iernii; de unde și denumirea de Crăciunul Copiilor. În această zi se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă, pentru a înflori până la Anul Nou, cu care ocazie se aprecia şi rodul livezilor. Înainte de Ajun, pe 20 Decembrie este ziua Ignatului, când nu este permisă nicio altă activitate, în afară de pregătirea specialităţilor din carne de porc. Urmează sărbătoarea Ajunului, pe 24 Decembrie, patronata de Moş Ajun. Tradiția populară spune că la miezul nopţii dinspre Crăciun apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc, iar în Ajun se dă copiilor să mănânce bostan pentru a fi graşi peste an. E bine să măncăm peşte în Ajun, iar fetele postesc pentru a-şi putea vedea ursitul. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide șirul sărbătorilor de iarnă, care se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Redactor: Andreea Barbu