2014 este anul alegerilor

Ultimele alegeri Prezidentiale au avut loc la 6 decembrie 2009 – scrutinul al doilea – și, conform Constituției României, art. 83, președintele României este ales pe 5 ani. Primul tur al alegerilor prezidenţiale ar putea avea loc pe 30 noiembrie 2014, spunea în noiembrie senatorul PSD Ioan Chelaru. Parlamentarul a adăugat că această dată este în termenul constituţional pentru desfăşurarea alegerilor prezidenţiale.  Astfel, cel de-al doilea tur al alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României ar putea avea loc pe data de 14 decembrie 2014. Fără îndoială, alegerile prezidențiale vor reprezenta nu doar cel mai important eveniment al anului, ci și un moment hotărâtor al ultimilor ani, cu atât mai mult cu cât se poate corela cu o modificare a Constituției, dar și cu posibilitatea mare ca, după 10 ani, un alt partid decât cel Democrat să dea viitorul șef de la Cotroceni. Noul președinte va avea sarcini grele – implementarea noii Constituții, gestionarea unei descentralizări și a unei regionalizari care deocamdată sunt în ceață, precum și direcționarea României spre zona euro și, dacă nu se va întâmpla până atunci, cât mai urgent către spațiul Schengen. Președintele PNL, Crin Antonescu, este un candidat practic anunțat de patru ani, de când a eșuat să ajungă în turul doi, unde s-au bătut Mircea Geoana și Traian Băsescu. Încheierea celui de-al doilea mandat al președintelui și ieșirea din scenă a lui Geoană, înlocuit din toate funcțiile posibile, l-au lăsat pe Antonescu drept conducător detașat al plutonului prezidențiabililor. Asta dacă PSD nu produce surpriza ultimilor ani electorali, rupând alianța cu PNL. În acest caz, discuția se complică: Social-democrații ar putea ușor înainta un candidat propriu, în persoana lui Victor Ponta sau, de ce nu, susținerea unui “independent”, precum primarul Capitalei, Sorin Oprescu. Variante doar vehiculate deocamdată, așa cum a fost și cea a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Cu toții stau însă în sondaje mai bine decât liderul liberal. În ce privește candidatul dreptei, este foarte posibil să nu fie vorba doar de unul, ci de cel puțin doi – candidatul PDL, deocamdată în persoana lui Cătălin Predoiu, și fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu. Nu ar fi exclus să apară alte nume, însă nesiguranța de pe această parte a politicii nu dă mari șanse de reușită, chiar și ajuns în turul al doilea, unui candidat la alegerile prezidentiale. Alți candidați aproape siguri sunt președintele UDMR, Kelemen Hunor, și fondatorul PP-DD, Dan Diaconescu, fiind de așteptat să strângă, împreună, procente importante ce vor fi apoi disputate de candidații ce vor intra, eventual, într-un al doilea tur, oricare vor fi aceștia. Între 22 și 25 mai vor avea loc alegerile europarlamentare, România având alocat un loc mai puțin decât până acum, după intrarea Croației în Uniunea Europeană, la 1 iulie 2013. Astfel, românii vor fi reprezentați de 32 de europarlamentari, începând din 2014. În cazul acestor alegeri, lucrurile sunt mai simple decât la prezidențiale: fiecare partid își va desemna candidații, iar mulți dintre cei care sunt deja europarlamentari au șanse mari de a figura din nou pe listele candidaților. Printre numele noi vehiculate pentru europarlamentare se număra Teodor Baconschi și Dan Diaconescu, în timp ce Laszlo Tokes a fost exclus de UDMR de pe liste. De asemenea, și noii eurodeputați PNL, Eduard Hellvig și Ovidiu Silaghi, vor fi pe liste. Atât PDL, cât și PSD și PNL, au decis să candideze separat la aceste alegeri, deci nu în vreo alianță pe dreapta sau, respectiv, sub formula USL. Pentru prima dată, cetățenii își vor alege indirect următorul președinte al Comisiei Europene, având astfel o șansa nouă de a desena viitorul Uniunii la aceste alegeri Europarlamentare, care nu vor fi diferite, din acest punct de vedere. Vor aduce în prim-plan disputa dintre acea parte a Europei care dorește să mențină măsurile de austeritate, cea de centru-dreapta, și partea care se pronunță în favoarea distribuirii constrângerilor pe o perioadă mai lungă de timp, pentru a încuraja consumul, încrederea și a reduce șomajul, adică partea de centru-stânga.

Redactor: Doina Sirbu