[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=yMZIft11kQw[/youtube]Prima mentiune a reabilitarii gemiei, realizată din fondurile statului român este din 1947, în timpul hogei Gemil Semil Reşit.
Experţii români care au studiat în 2007 gradul de degradare a construcţiei şi cimitirului musulman care o înconjoară au constatat că partea superioară a minaretului era foarte înclinată, riscând să cadă la cel mai mic cutremur, clădirea geamiei era serios deteriorată, la fel şi stâlpii de susţinere din lemn, în timp ce cimitirul musulman era năpădit de buruieni crescute în mod necontrolat în ultimii 40 de ani. Moscheea şi cimitirul acesteia sunt înregistrate în lista Monumentelor Istorice din România, fiind considerate, ca importanţă, de clasă „A“. Însă, cum fondurile pentru reabilitarea acestora au fost infime, „salvatorul“ geamiei a fost un afacerist turc, fost bancher şi proprietar al unui mall din Bucureşti. Reparaţiile au cuprins atât clădirea – acoperişul, interiorul şi exteriorul clădirii, dar şi minaretul, care ajusese atât de înclinat încât nici hogea nu mai îndrăznea să urcea în el, pentru a chema la rugăciune credincioşii. O dată înlăturate buruienile din curte, au putut fi redescoperite şi mormintele. Cele mai multe datează din anii 1200-1212, deci înainte de ridicarea moscheei, aici fiind înmormântaţi hogi, comandanţi de oşti, în general personalităţi ale Imperiului Otoman care au decedat în zona aceasta. Toate inscripţiile sunt în limba arabă veche. Clădirea a fost realizată din piatră cioplită de meşterii turci, fiecare cu o grosime de 85 de centimetri. Zidăria a fost realizată din blocuri de piatră, fiind făcută fără a se fi folosit vreun liant, ci scoabe din oţel, turnate în orificii din piatră. Comunitatea turco-tătară numără la Mangalia, în prezent, mai bine de 3.000 de credincioşi musulmani.
Redactor: Mihaela Marin-Dubei